Suferinta, iubita mea.

hqdefault

Ne gasim intr-o relatia deschisa cu suferinta. Deschisa pentru ca, pe masura ce ne maturizam, suntem din ce in ce mai atrasi de a petrece timp singuri, in siguranta propriei companii, intr-un echilibru cel putin aparent. De fapt, daca ar fi sa conturam misiunea generatiei, suntem intr-o continua cautare a echilibrului. S-atunci, natural e sa ne intrebam, de unde aceast atasament pentru drama?

Suferinta, melancolia, tristetea sunt sentimente care te inradacineaza bine in propriul eu. Brusc, devii constient de toate trairile tale, devi un fin observator al tuturor micilor detalii cotidiene ale propriei experiente pe care, aflat intr-o stare de perfect echilibru, nu le-ai observa niciodata.

Perioadele triste ale vietii noastre sunt perioadele de cunoastere adevarata. Ramai singur, cu tristetea ta si ajungi sa cunosti lucruri despre tine pe care nu le stiai niciodata. Iar, odata aflate noi perspective ale propriei personalitati, incepi sa lucrezi la tine. De aceea, dupa orice astfel de perioada, de parca nu ti-ai mai incapea in proprile granite, infloresti intr-o noua persoana, mult mai asumata si constienta de propriile puteri.

Atrasi de puternica traire in prezent, caci suferinta te aduce aici, acum, putem deveni dependenti de acest gen de cunoastere pe care ne-o ofera. Si de aici, dulcea relatie de ura si iubire, nascuta pentru un sentiment care pe de-o parte ne face sa traim intens, iar pe cealalta ne omoara pe jumatate sufletul.

Nu cred ca tristetea sau suferinta sunt episoade de evitat. Toti ajungem la un moment dat acolo. Important e, in schimb, sa nu fugim de ele. Sa le traim in totalitate, sa ajungem sa stim melancolia suficient de bine incat sa ne imprietenim cu ea. Atat de bine incat sa stim ca nu e prietena cu care vrem sa ne petrecem vacanta de vara, dar nici una pe care o evitam din frica. Caci, in cele din urma, doar trecand printr-un uragan stii cat de eliberator este sa simti soarele iar pe piele.

 

About The Author

ionlylovelust

2 thoughts on “Suferinta, iubita mea.

  • Scrii foarte frumos, adanc, plin de sens…dar te rog, unele greselile gramaticale te trag in jos si in felul acesta iti vei pierde din cititor. Prin urmare, este “devii”, nu “devi”..pe mine ma zgaraie la timpan :). O zi frumoasa !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>