Dragostea nu ne-a dezamagit, noi am tradat-o.

maxresdefault

Relatiile sunt dificile. Si devin din ce in ce mai dificile cu cat ne maturizam mai mult. Devenim oameni complecsi, cu multe calitati, nevoi si asteptari. Pe masura ce avem mai mult de oferit, cerem si din ce in ce mai mult. Cu alte cuvinte, e din ce in ce mai greu sa-ti gasesti un partener.

De asemenea, traim cu impresia ca iarba chiar este mai verde pe cealalta parte a gardului. Suntem constant bombardati cu imagini ale altor cupluri, in vacante, distrandu-se, tindandu-se in brate la apus. Imaginea altora este atat de glazurata, incat avem impresia ca suntem singurul cuplu din anturaj care se cearta seara pe filmul pe care urmeaza sa-l vada.

Si atunci, incepem sa credem ca doar in relatia noastra e de munca, ca putem, meritam si vom gasi fericirea altaturi de alt partener. Urmatorul e cel mai bun. Iar daca lucrurile incep sa scartie si acolo si nu se pupa cu imaginea pe care o avem despre fericirea in cuplu, vom trece la urmatorul partener. Si tot asa, alergam dupa fericirea, ca dupa o naluca.

Fericirea se face acasa. Fericirea se gaseste in dragoste. Iar dragostea este o alegere. Alege-l pe cel langa care vibrezi si lucreaza la fericirea voastra. Dragostea nu-i usoara, necesita multa munca, rabdare si concentrare. Inca mai iubesti, inca aveti lucruri in comun, inca va mai doriti aceleasi lucruri, inca nu va plictisiti impreuna? Daca da, incearca sa mai vezi un rasarit cu partenerul tau.

Cadem in capcana “lunii de miere” si a standardelor imposibile de urmate. In schimb, ar trebui sa avem incredere in statornicia sentimentelor noastre, sa avem curajul si determinarea sa ne deschidem iar si iar in fata partenerului nostru si sa intelegem ca nu perfectiunea face o relatie frumoasa. Fericirea cuplului este misiunea noastra comuna si o vom indeplini doar daca ascultam, suntem sinceri si ramanem in contact.

Ne-a legat un sentiment, lucrurile au devenit dificile, iar din frica, ne-am intors unul impotriva altuia. Doar daca ne asumam raspunderea pentru jumatatea noastra de vina, vom reusi sa rezolvam jumatatea noastra de problema. Sa cautam rezolvarea, nu vinovatul. Dragostea merita inca o sansa, ea nu ne-a dezamagit niciodata, noi am facut-o singuri.

About The Author

ionlylovelust

One thought on “Dragostea nu ne-a dezamagit, noi am tradat-o.

  • Tudor Chirila spunea in “Calul Din Marlboro”: “Fericirea este ceva care nu se atinge niciodata dar in cautarea ei merita sa alergi toata viata”. Personal imi este greu sa fac compromisuri si sunt pentru aceasta cautare a ierbii verzi de cealalta parte a gardului. Asta nu pt ca sunt sigur ca va fi mai verde ci pt ca vreau sa fiu sigur ca am cautat in toate colurile unde ma trage dorinta. Sigur, dorinta este un sentiment periculos. Si daca o satisfaci prea mult dar si daca nu o satisfaci deloc.

    De aceea cred ca acest echilibru fragil se gaseste in intelegerea prioritatilor. Oamenii isi schimba prioritatile in timp sau apar altele noi si atunci se creaza acea disensiune de viziune care naste certuri inutile. Sa fim seriosi, nimeni nu se cearta pe “ce film aleg” decat daca acel timp consumat pt vizionare reprezinta un timp in care considera ca ar fi putut sa isi satisfaca “o alta prioritate”.

    Cred ca secretul este evolutia mai mult sau mai putin “simultana” a partenerilor. De exemplu va fi greu ca o persoana care sufera de “Peter Pan complex” si va avea dificultati in a procesa nevoia de maturitate, sa ramana conectata cu partenerul sau care evoluaza/vibreaza pe o alta lungime de unda si are nevoie la un moment dat de acea maturitate. Ceea ce este important, ceea ce ne dorim, ceea ce consideram serios, fun, nevoile noastre personale, financiare, emotionale sau sexuale, evoluaza in timp. Si atunci te intreb… oare merita sa ne maturizam fortat sau sa ne comportam adolescentin doar pentru ca nu am reusit sa ne maturizam in acelas ritm cu partenerul nostru?

    De accord, este bine sa facem un efort, sa “muncim” pt relatia noastra dar in ce masura? Am observant de-a lungul timpului multe cupluri si motivele lor de a ramane impreuna… personal nu am putut sa gasesc acea motivatie de a accepta compromisul. Este posibil ca idealistul din mine sa fie prea puternic dar accept ca “merita sa alerg toata viata”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>